N-as putea numi o rochita, altfel decat ma inspira. Dimineata cu soare, dincolo de faptul ca ma duce cu gandul la liniste, tihna si pace, este acea parte a zilei, in care mi-as dori sa se opreasca timpul in loc si sa lase neatinse imbratisarile si suvitele ciufulite ale celor mici, care navalesc fara preaviz in patul parintilor, cu ochisorii lipiti inca de somn, pijamalutele in dezordine si visele abia terminate, gata de povestit in gura mare. Ca sa se intrebe apoi, ce insemnatate or avea?

Dimineata cu soare anunta o zi frumoasa…de obicei. Cea de duminica, cu atat mai mult. O zi calda, in care nu incape altceva decat lumina, liniste, fericire si iubire.

Am ales o tesatura minunata (panza topita cu aspect de panza de casa) si trei tipuri de dantela, tot din bumbac. Romanesti. Pentru ca #nouanepasa! Si ore in sir, cu migala si grija, mai multe maini pricepute s-au straduit sa o faca sa prinda viata. Ne-au venit in ajutor si lumina naturala a unui inceput de primavara si bucuria de a prinde in delicatele cusaturi din ea, crampeie de noroc, de har, vise stralucitoare, nasturei din sidef si povesti. Liliacul proaspat inflorit si parfumat doar a intregit tabloul si a adus o sclipire colorata.

Pentru ca nu putem coase hainute pentru copii altfel decat cu bucurie – iar bucuria vine si din faptul ca atingem tesaturi naturale si delicate – la Sipet de sidef doar pe acestea le alegem de fiecare data (cu exceptia rochitelor/fustitelor cu tulle si…atat).

Niciodata, dar absolut niciodata, nu mi-am imaginat o rochita de botez, altfel decat din bumbac, catifea din bumbac sau matase. Iar asta nu se va schimba. Pentru ca nu este vorba despre moda si despre nimic altceva. E doar despre ziua botezului, oriunde s-ar petrece el, despre puritate si firesc, despre clipa ce le va ramane intiparita pe-o aripa de suflet toata viata, celor dragi din familia pruncului crestinat si despre o hainuta care poate fi pastrata de-a pururi si daruita peste vreme, fiicelor, nepoatelor sau stranepoatelor cu alte povesti, moderne, si cu destine pe care le dorim inca de pe acum, a fi luminoase. Pentru ca, nu-i asa, ceea ce este frumos si natural nu se demodeaza nicicand! Iar Sipetul de sidef le poate cuprinde pe toate, cate s-or strange intr-o viata de fetita crescuta frumos sa devina OM!

Sa mai spun ca minunata rochita atat de lunga (la 1, 3,6 luni), poate fi purtata si la aproape 4 ani? Fetita noastra s-a bucurat mult de asta! Iar daca ciorapeii s-au inverzit si distrus de la „pajistea-tobogan”, rochita este ca noua (pentru ca este inca o proprietate a tesaturii naturala) si asteapta cuminte, in sipet, o noua…dimineata insorita de duminica.