-
Aș vrea să știe, de-acolo de unde e acum, probabil tot zâmbitoare, dar mișcându-si perfect mâinile și picioarele de înger, probabil încălțate tot cu șosete de lână, dar albe, tricotate cu 4 andrele, că e și-n gândul meu. Și nu doar acum, când am găsit în sipet niște șosete din alte vremuri.Afla mai multe »
-
Acolo, în camera cu miros de bomboane și acuarele, unde aproape totul este roz și lila și doar vreo bulină neagră de buburuză rătăcită pe vreun colț de draperie face notă discordantă, afli, de fapt, care este rostul tău pe Pământ.Afla mai multe »
-
...unele zile de vacanta presupun joaca de-a printesele si plimbari imaginare printre randurile unor povesti, impreuna cu cele mai bune prietene. Care dupa ce se descalta si se spala zdravan pe manute, sunt nerabdatoare sa-si ia rolul in primire. Si fiecare are o culoare preferata si toate vor o trena care se poate transforma in...păr de Rapunzel...Afla mai multe »
-
Pentru orice fetita care implineste 3, 5 sau 7 ani (oricand ar fi asta) sau care o va indragi abia la 4 ani pe Belle, la 6 pe Elsa si la 8 pe Alba ca Zapada, exista un loc, un anume LOC, in care lucrurile frumoase nu se schimba niciodata. Sau devin si mai frumoase. E Sipet de sidef si se afla doar la un gand distanta.Afla mai multe »
-
Dupa aproape 30 de ani, bereta mea roz si amintirile din ea, stralucesc! Si daca niciodata nu mi-am inchipuit asocierea ei cu o rochita pentru joaca de-a printesele, alaturarea cu ghetutele superbe din piele intoarsa, simple si atat de versatile, recunosc, este una dintre imaginile mele despre copilarie, puritate si firesc. Si, de ce nu, despre eleganta. Si nu este nimic intamplator. Pentru ca Sipet de sidef este despre frumos. Despre copilaria in culori, despre simplitate si bun gust. Fara stridente, farduri si tocuri si fara teama de indrazni sa crezi in vise. Pentru ca ele se implinesc, daca esti suficient de puternic sa le tii zdravan in suflet, cu bratele care cresc in acelasi timp cu ele!Afla mai multe »
-
De la inaltimea celor cativa ani, lucrurile arata diferit. Sunt simple. Orice situatie are o rezolvare fireasca. Cum ar fi sa ne aplecam un pic sau sa stam pe vine si sa incercam sa ne privim propria viata din perspectiva unui copil? Cate am schimba? Cum am evalua ceea ce ni se intampla? Daca noi, adultii am face asta, poate ca am avea sansa sa ne purtam firesc unii cu altii, sa desenam frumos amintirea unor clipe, sa impartim un derdelus, o sanie, bucuriile unei zile si un platou cu prajituri. Fie, poate ne-am spala pe maini inainte. :)Afla mai multe »
-
Cum sa-mi spuna "La multi ani!", cei care nu ma aud cum plang?! Cei care nu ma vad, incovoiata de durere, impovarata de griji si incoltita din toate partile?! Cei care nu ma vad mutilata, tremurand din toate incheieturile, tot mai vlaguita si mai intunecata?! Cum sa ma felicite, cei care au uitat gustul roadelor mele, rostul obiceiurilor mele, talcul povestirilor mele, parfumul campiilor mele, fosnetul lanurilor mele, muzica izvoarelor mele, stralucirea cerului meu, dulceata doinelor mele, rugaciunile mamelor mele?! Cei care au uitat magia Craciunului si emotia sarbatorilor de Paste, cu bucate romanesti si strabunii inlacrimati in tinda? Ce urari imi pot face, cei care au uitat cum este sa alergi prin ploaie sau sa te intinzi in iarba si sa-l simti pe Dumnezeu?! Sau...ca Dumnezeu e in toate?!Afla mai multe »
-
Draga Anna, Astazi este ziua ta. Nu a inceput inca sa ninga, asta a fost doar in 2009, atunci cand ai ales sa vii pe lume. Am avut atunci cea mai alba iarna. Si cele mai albe 30 de nopti. Doar 30, in care iti facea o placere teribila sa stam de vorba, imediat ce tati, surioara ta si toti vecinii din cartier adormeau. 30 de nopti in care, tu, ingramadita in paturica roz si pufoasa si eu, imbracata cu ce apucam sa pun pe mine, stateam in fata ferestrei larg deschise, lasand fulgii care cadeau frenetic, sa ne inghete obrajii. Ma gandeam ca aerul rece si tare iti va face o pofta nebuna de somn si ca vei adormi inainte de ora 9 , ca sa pot macar, sa o pregatesc pentru gradinita pe Thea. Tu insa, micuta, calda si imbujorata, priveai fulgii de la felinare cu nesat. Nu clipeai nici cand ti se topeau pe gene. Deschideai gurita sa-i gusti si gangureai in surdina.Afla mai multe »
-
Nu stiu care dintre noi or fi mai puternici ori mai castigati? Cei care pleaca sau cei care raman?! Cei care pleaca dupa o iubire sau pentru cariera visurilor lor, optimisti si cu inima plina, avand deja o viata frumos conturata sau cei care aleg sa fuga de o dezamagire si sa alerge cat mai departe, trecand granita cu lacrimi in ochi si cu inima zdrentuita, evitand sa mai priveasca inapoi?! Ori poate noi, tot mai putini ramasi in tara cu un contur atat de frumos? Ce stiu este ca nu e usor nicaieri. Si, cu atat mai dureros, nu-i usor sa ne fie…tot mai greu,…acasa. Desi AM INVATAT, STIM si PUTEM, desi AVEM un rost pe-aici si AM MUNCIT CINSTIT pentru tot ceea ce avem, desi LUPTAM ZI DE ZI si TRAIM CORECT, desi NU FURAM, NU MINTIM si NU INSELAM, desi AJUTAM, CLADIM si EDUCAMAfla mai multe »
-
Parvenitii sunt o specie (din pacate) prea des intalnita, despre care ofera explicatii si DEX-ul. Sunt lesne de recunoscut, dupa vorba, dupa haine. Ei stiu totul despre toate, cu toate ca au terminat cu greu o scoala. Dau diagnostice mai usor decat orice doctor, stiu mai multe despre educatie decat orice dascal, sunt mai ocupati decat oricine, isi incep ziua la vreun „salon”, apoi, dupa un masaj relaxant, iau pranzul la restaurant, unele seri si le incheie la opera ori la teatru si „se catara” cu perseverenta spre medii inalte. Nu conteaza ce distrug in drumul lor. Parvenitii sunt „melomani” pana in maduva oaselor! Nu rateaza niciun concert, cunosc intreaga agenda concertistica a anului in curs si au grija sa-si achizitioneze bilete la Festivalul Enescu.Afla mai multe »